Mi'am minţit soarele strâmb
şi i'am surâs ca'n zilele de catifea
purtat pe mâini de înţelepţi
şi'n gânduri de tăciune.
Îmi trăiesc strigătul de evadat
şi în cuvântul ei îmi caut libertatea
Se'ndepartează mana şi stâlpul de nor
pentru că ea se apropie acum de om.
Cine îmi schimbă 2 pe unul?
Minciuna nu'i boabă şi nici mugur
Te cheamă soarele să arzi înspre apus
Nu te lasă... nu ne lasă...
Ascultă cum râde şoseaua, şi marea înţeleaptă
ascultă cum îţi râde suflarea
cum se învârte fericirea ta în mine
În seara asta o să te dansez
să'ţi râdă merii din obraz
şi să'ţi lucească inima prin ochelarii mei.
Copile, tu ridică'ţi ochii
Copila şi'a înţepenit surâsul.
[by Chaos and Smiles - 26.11.2007]
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu