am călcat într'o baltă
şi m'am stropit toată.
simţeam durerea pasului
după ce mi'am ridicat piciorul
ca să'l aşez din nou
înainte pe drum
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
skip to main |
skip to sidebar
am rămas tot eu...
mă delectez citind...
câte ceva din ceea ce scriu
- citate (1)
- dedicate lui... (2)
- din iernile sufletului... (6)
- ea/abstracte (1)
- fluturi de'april (4)
- frumuseţile simplităţii (7)
- noi (1)
- noutăţi primăvăratice (2)
- pasiune'n artă (3)
- poezie (9)
- poze/viata/frumusete (1)
- prieteni (2)
- probleme cotidiene/revoltă (1)
- un fel de note poetice... (8)
ale mele gânduri
-
▼
2008
(48)
- ► septembrie (6)
-
▼
februarie
(21)
- Mi'au ucis mp3'ul!!!
- Nori pe suflet
- Because God loves me...
- Îmi voi deschide sufletul şi voi lăsa să zboare di...
- Magie [pt. tabi şi claus]
- "Totul se'ntâmplă în neştire. Şerpii îşi pun puii ...
- slove
- Preţuire
- Linişte şi amintiri
- Mi s'a spus odată că sunt îngerul cu aripile răsti...
- Kiss the Son ["Daţi cinste Fiului" - Ps.2:12]
- Mai vreau...
- pas îndurerat
- Remember this
- Ghimpi
- beauty of simplicity
- M'am trezit brusc prin iubireîn timp ce candelele ...
- Nonsens
- Scoica
- M’am născut la 20 de ani
- Poveste tristă
Te întrebi dacă ai putea să faci şi tu ceva?Poţi să promovezi arta creştină...
Se scurg clipe ridicându'se în cercuri albe spre cer, lăsând în urmă uşoare adieri ale amintirilor ce pier... cuibul meu e făcut într'un timp şi spaţiu necunoscute acestei lumi în care îmi hrănesc existenţa pe nebănuitele cărări ale imaginilor nemaitrăite... [fata cu flori în păr]
Vom dispărea într'o zi... existenţa e praf... Finalitatea lucrurilor, şi mai ales a fiinţelor umane stă în entropie. Dacă nu ai nici o idee care să te urmărească în viaţă, dispari... Unii trăiesc deoarece munţii nu râd şi viermii nu cântă. Lumea e bolnavă de omogenitate pentru că nu o urmăreşte nici o idee... nu are nici o obsesie. [prietenii]
Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire-, şi totuşi te rog: opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. [L. Blaga]
Vom dispărea într'o zi... existenţa e praf... Finalitatea lucrurilor, şi mai ales a fiinţelor umane stă în entropie. Dacă nu ai nici o idee care să te urmărească în viaţă, dispari... Unii trăiesc deoarece munţii nu râd şi viermii nu cântă. Lumea e bolnavă de omogenitate pentru că nu o urmăreşte nici o idee... nu are nici o obsesie. [prietenii]
Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire-, şi totuşi te rog: opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsuri destrămarea. [L. Blaga]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu